Oana Gheorghiu

Oana Gheorghiu nu figurează în nicio investigație DNA sau DIICOT și nu are dosar penal pentru fapte de corupție. În noiembrie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus o plângere penală împotriva sa la Parchet pentru declarații publice considerate incitare la ură și violență la adresa magistraților — plângere aflată în curs, fără o decizie definitivă. Asociația „Dăruiește Viață", pe care a cofondatoareo, a fost subiectul unor investigații jurnalistice (Evenimentul Zilei, noiembrie 2025) privind 118 milioane de lei nefolosiți și plasamente pe piața financiară, fără ca anchetele să fi condus la concluzii legale negative. Cofondatoarea Carmen Uscatu a criticat public decizia Oanei Gheorghiu de a rămâne cu drept de vot în consiliul asociației după numirea în funcție, semnalând un potențial conflict de interese nerezolvat.

Oana Gheorghiu a construit, ca lider civic al „Dăruiește Viață", primul spital pentru copii cu cancer din România (IOWH), mobilizând sute de mii de donatori și gestionând fonduri de zeci de milioane de euro. Ca vicepremier, i-au fost delegate atribuții concrete: coordonarea reformei celor 1.502 companii de stat din portofoliul AAAS și digitalizarea administrației publice, inclusiv implementarea portofelului electronic și a cărții de identitate electronice în 2026. Până în aprilie 2026 a anunțat public că primele trei mari companii de stat vor intra în procedura de restructurare, fără a prezenta rezultate finale măsurabile. Nu există rapoarte Curtea de Conturi specifice mandatului său de vicepremier, dat fiind că acesta datează din octombrie 2025.

Gheorghiu are o prezență publică activă — a acordat interviuri Euronews România, Digi24, ProTV și HotNews, a participat la conferințe de presă guvernamentale și comunică frecvent pe rețele sociale. Este vizibilă și accesibilă publicului larg, menținând același stil direct cu care s-a impus în activitatea civică. Scandalul cu CSM din noiembrie 2025 a evidențiat și un aspect negativ al comunicării: declarații publice apreciate ca depășind granița discursului politic legitim, generând o plângere penală pentru incitare la ură. Nu au apărut sesizări publice privind refuzul accesului la informații de interes public în legătură cu mandatul său.

Gheorghiu nu provine dintr-un partid politic și a fost selectată ca independent tehnocrat, ceea ce limitează analiza voturilor parlamentare. Declarațiile sale publice arată susținere pentru integrarea europeană și reformele asumate față de UE (reducerea companiilor de stat, digitalizare). Totuși, plângerea CSM din noiembrie 2025 pentru incitare la ură față de magistrați ridică semne de întrebare privind respectul față de independența puterii judecătorești — un principiu fundamental al statului de drept. Reacția USR a fost de solidarizare cu Gheorghiu, calificând plângerea drept un atac al sistemului, nu o problemă de aliniere democratică, însă episodul rămâne documentat.

La investire, Gheorghiu a promis explicit reforma companiilor de stat, transparentizarea managementului și un „mandat de curățenie" în sistemul public. Până în aprilie 2026, a anunțat că primele trei companii de stat mari vor intra în restructurare și a confirmat public că va continua acest mandat în ciuda presiunilor politice din PSD. Reforma este în curs, cu anunțuri concrete dar fără rezultate finale verificabile — 1.502 firme vizate, dar niciun bilanț de lichidări sau restructurări finalizate publicat până la data evaluării. Promisiunile privind portofelul digital și cardul de identitate electronic au fost confirmate ca obiectiv pentru 2026, fără implementare raportată încă.